Familia se naşte în faţa Altarului şi îşi întăreşte unitatea în jurul acestuia!

Familia se naşte în faţa Altarului, prin unirea în căsătorie a celor doi, bărbat şi femeie, şi tot aici îşi găseşte sursa de hrană spirituală de care are nevoie pentru a se consolida şi pentru a se exprima ca o unitate de iubire şi de viaţă. Catehismul Bisericii Catolice, la nr. 1601, se exprimă astfel: „Legământul căsătoriei, prin care un bărbat şi o femie formează împreună o comunitate pe viaţă, rânduit prin însăşi natura sa spre binele soţilor precum şi spre naşterea şi educarea copiilor, a fost ridicat de Cristos Domnul, printre cei botezaţi, la demnitatea de sacrament”. Liantul, care dă consistenţă căsătoriei, este iubirea. Dumnezeu l-a creat pe om din iubire şi l-a chemat la iubire, adevărată vocaţie înnăscută a oricărei fiinţe umane. Deoarece Dumnezeu l-a creat pe om bărbat şi femeie, iubirea lor reciprocă devine o imagine a iubirii asbolute şi nestrămutate cu care Dumnezeu îl iubeşte pe om. Iar această iubire pe care Dumnezeu o binecuvântează e menită să fie rodnică şi să se împlinească în lucrarea comună de păstrare a creaţiei: „Dumnezeu i-a binecuvântat şi le-a zis: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi” (Gen 1,28).
Când iubirea devine rodnică, aducătoare de viaţă, familia vine din nou înaintea Altarului pentru a oferi lui Dumnezeu copilul, pentru ca prin botez, să devină şi copilul Său adoptiv. Şi acest lucru se repetă orie de câte ori familia, în iubirea ei rodnică, este binecuvântată cu o nouă viaţă.
Numărul pelerinajelor spre Altar, pentru a oferi Domnului proprii copii, diferă de la familie la familie, în funcţie de capacitatea fiecăreia de a se deschide, sau nu, cu generozitate planului lui Dumnezeu cu ei.
Nu numai propria căsătorie şi botezul propriilor copii sunt ocazii pentru familie de a se reuni în faţa Altarului. Fiecare duminică, prin celebrarea Sfintei Liturghii, constituie o oportunitate pentru familie de a se regăsi unită înaintea Domnului. Împreună cu ceilalţi membri ai comunităţii, familia se reuneşte în jurul lui Cristos pentru a se oferi cu El ca jertfă de laudă şi de preamărire adusă lui Dumnezeu, Tatăl. Şi tot în acest cadru, ea este sfinţită de jertfa lui Cristos şi făcută părtaşă la harul mântuirii.

Prin Împărtăşanie, apoi, se realizează unirea intimă a membrilor familiei şi ai comunităţii cu Cristos, făcând ca unitatea familiei şi a comunităţii să fie consolidată în unitatea sa de trup al lui Cristos. Este sugestiv să ne reamintim, în acest sens, cuvintele sfântului Ioan Gură de Aur: „Ce este, aşadar, această pâine? Este trupul lui Cristos. Ce devin aceia care îl primesc? Trupul lui Cristos: nu mai multe trupuri, ci un singur trup. Într-adevăr, după cum pâinea este una singură, deşi este făcută din multe boabe de grâu care, deşi nu sunt vizibile, se găsesc în ea, astfel încât diferenţa lor dispare din cauza unirii lor desăvârşite, la fel suntem noi uniţi unii cu alţii şi suntem uniţi toţi împreună cu Cristos” (Omilii la Scrisoarea către Corinteni, 24, 2: PG 61, 200).

Din viata parohiei

CASATORIA

După cele opt căsătorii încheiate în comunitatea noastră şi alte patru (trei la Catedrala „Sf. Iosif” şi una în parohia „Sf. Cruce”), astăzi, 7 noiembrie, a venit rândul tinerilor ANIŢA FRANCISC şi MARDARI MIHAELA să exprime, în faţa lui Dumnezeu şi a propriei comunităţi, voinţa lor de a fi uniţi prin sacramentul Căsătoriei şi de a trăi în  iubire până la moarte. La predică am subliniat, faptul, că asemenea celor două văduve generoase, despre care vorbeşte prima lectură şi evanghelia duminicii 32 depeste an, care şi-au exprimat, fiecare în felul ei, dăruirea şi abandonarea în braţele providenţei lui Dumnezeu, la fel şi ei, FRANCISC şi MIHAELA, să se bazeze, pentru reuşita căsătoriei lor, nu atât pe capacitatea lor de a se dărui unul altuia ci, mai ales, pe ajutorul lui Dumnezeu, care-i va sprijini în această dăruire totală, unul faţă de altul. În timpul catehezei de pregătire, ambii şi-au exprimat încrederera unul în celălalt, încredere motivată de faptul că se cunosc destul de bine, că sunt animaţi de aceleaşi idealuri şi valori în viaţă şi că iubirea lor reciprocă îi va ajuta să întemeieze o familie unită şi binecuvântată de Dumnezeu. La Sfânta Liturghie, în cadrul căreia au celebrat căsătoria lor, ne-am rugat cu toţii – părinţi, rude, prieteni şi întreaga comunitate – pentru ca acest deziderat al lor să se împlinească. La altar au fost însoţiţi de prietenii lor CRISTIAN ŞI MIHAELA POP, în calitate de martori. Urarea de „MULŢI şi FERICIŢI ANI!”, exprimată şi prin cântul celor prezenţi, a încheiat celebrarea liturgică, urmând ca sacramentul căsătoriei să fie trăit, cu maturitate şi responsabilitate, de cei doi tineri, pe întreg pargursul vieţii lor.

BOTEZUL

14.11.2009
Astăzi, la ora 13,00 am celebrat sacramentul sfântului Botez. Niculae Mariu şi soţia sa Mihaela l-au adus înaintea altarului pe fiul lor NICOLAS-GABRIEL pentru a deveni, prin botez, copil al lui Dumnezeu. „Lăsaţi copiii să vină la mine”, era îndemnul lui Isus de la sfânta Evanghelie. Iar părinţii şi naşii Velicu Nicolae şi Georgeta au răspus acestui îndemn, aducându-l pe Nicolas-Gabriel la Isus. Au fost prezenţi şi alţi copii şi adolescenţi. Dar, înaintea Domnului, am subliniat eu, cu toţii suntem copii. În această calitate ne prezentăm înaintea sa şi în această calitate trăim relaţia noastră de credinţă şi de iubire cu El, în fiecare zi. Nicolas-Gabriel va învăţa acest lucru de la părinţii săi şi de la cei care-l vor înconjura cu dragoste, pentru ca să crească armonios înaintea oamenilor şi înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu să-l însoţească cu binecuvântarea sa prin intermediul sfinţilor săi patroni, Sfântul Nicolae şi Sfântul Gabriel.